Capitolul 4 - Solaris, fără legătură cu Tarkovsky

Sîmbătă dimineaţa am început romantic cu un mic dejun într-un restaurant gol, cu mese pline de flori proaspete din grădină şi muzică în surdină. Ok, nu bag mîna în foc pentru partea cu muzica în surdină; s-ar putea să fi fost partituri reziduale ale concertului din seara precedentă care se derulau înca în "background"...

După micul dejun - care s-a dovedit a fi din partea casei - am mers agale către staţia lui 8 şi am descins iar în centrul Clujului. Am intrat într-o librărie unde pretenul a salivat abundent la cărţi şi eu la reproducerile lui Alphonse Mucha de pe pereţi :)

.

Şi ne-am tot plimbat, aşteptînd să treacă de prînz, ca să ajungem la Hotel Onix la o oră acceptabilă şi să nu trezim oamenii din somn. Am fost foarte surprinsă să constat cît de politicoasă a fost recepţionera, care, pentru 2 oameni total necunoscuţi care au apărut de nicăieri întrebînd de clienţii hotelului ne-a oferit cu generozitate multe detalii, informîndu-ne că 3 dintre membrii trupei plecaseră deja prin oraş, iar ceilalţi probabil dormeau încă, ba chiar a sunat la unul dintre organizatori ca să întrebe dacă are idee de vreun eveniment care urma să aibe loc în ziua respectivă. Eu deja deliberam dacă m-ar tenta mai mult o bere şi o bîrfă cu Crematory sau concertul cu WASP, fiind programate cam pe la aceeaşi oră...

Am plecat gîndindu-ne serios la mica noastră dilemă. Şi fiindcă gînditul intens generează foame, ne-am oprit să îmbucăm ceva la Pizza Y. Acolo – plin de rockeri. M-au distrat întodeauna privirile scrutătoare pe care le schimbă rockerii între ei. Cercetează una bucată tricou şi încep să tragă concluzii: "Savatage", deci rock progresiv, probabil "Dream Theater" şi, dacă e un împătimit, poate chiar "Evergrey" :) E ca la un cod de bare care oferă în timp scurt o grămadă de informaţii... Anyway, ne-a plăcut la Pizza Y, se asculta mult rock, probabil în cinstea noastră, şi aveau inclusiv desert "Y". După masă însă ne-a luat un somn că ne venea să ne întoarcem la Hotel Onix ca să cerem una din cheile lăsate la recepţie şi să-i aşteptăm pe oameni în cameră...

Spectacolul din seara precedentă se terminase cu invitaţia "Ne vedem mîine la aceeaşi oră!", ceea ce a fost puţin confuz, deoarece fusesem chemaţi la ora 15.00 şi concertul începuse la 20.00. Acum am făcut rapid o medie şi am decis că putem să riscăm un somn pînă pe la 18.30. Aşa că ne-am întors la "Solaris" să dormim liniştiţi în patul nostru, lasîndu-i pe alţii să bea o bere cu Crematory. Data viitoare întreb însă ora exactă la care sînt aşteptată, nu mai speculez ce înseamnă "pe la prînz" în opinia unora sau altora :)

Se pare că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la tîrg, prietena mea cea mai bună sunîndu-mă disperată să afle unde sînt, că pe scenă se petrec lucruri şi ratez chestii. Am ratat Trooper; lumea pare a avea o impresie bună despre dînşii, eu însă nu poci să mă pronunţ în lipsă de probe...

"Solaris" e situat undeva la 10 minute de mers pe jos de la drumul principal către Dej. Pe drum pretenul a făcut imprudenţa să se plîngă că nu prea mai poate vorbi deoarece a ţipat prea mult cu o noapte înainte, la Crematory. Zic: "Ştiu, te-am auzit. You scream like a girl..."; şi pentru că era dornic să-şi îmbunătăţească performanţele, am profitat de drumul pustiu pentru a lansa cîteva urlete în stilul Obituary. Au existat şi cîţiva cîini care au oferit feedback corespunzator :) Pretenul a avut ulterior ocazia să exerseze tehnica pe recitalul celor de la Winterhorde, în timp ce eu şi prietena din dotare speculam performanţele vocalului la ieşirea de pe scenă: "Ăsta scuipă sigur sînge după ce termină, că prea forţează pe corzile vocale".

Mă rog, pe înregistrarea video se aud şi ceva rîsete necontrolate, iertat fie-ne că ne-am şi distrat de banii cheltuiţi acolo :)